The magic scarf

The magic scarf

Sunt in masina, se fumeaza cu geamul deschis. Ma cuprinde frigul si caut ceva cu care sa ma acopar. Iau fularul lui si il infasor in jurul gatului meu. Dintr-o data ma cuprinde mirosu Lui atat de familiar si ma topesc de placere.
Nu imi vine sa vorbesc ca sa nu stric starea de bine care m-a cuprins. Desi sunt la 200 si ceva de km departare de casa ma simt acasa, in siguranta cu el.
Trag cu ochiul pe furis, conduce atent dar relaxat. Ce frumos e !!! Mintea mea e bombardata de zeci de amintiri adunate fara stire in aproape 7 ani impreuna. Ne-am luat de mana si am plecat in viata. Ne-am rasturnat destinele si le-am reasezat.
Nu e omul perfect, nu pentru toata lumea, doar pentru mine !
Mirosul lui ma incalzeste si imi reaminteste tot. Tot ce suntem noi, cu bune si mai putin bune. Cu hohote de ras si lacrimi de neputinta. Cu nopti nedormite langa copil, cu planuri si griji. Cu mutari si stramutari. Fiinta lui ma mangaie numai pentru ca exista si pentru ca e langa mine.
Cand pleaca de langa noi mi-e un dor infinit de el. Atunci imi dau seama cat iubesc de fapt. Cand revine zgomotul cheii in usa ma scutura de fericire. Asteptarea se termina, e acasa, vorbim sau uneori doar ne zambim complice. De fiecare data dupa cateva ore separat vine si imi revine starea de bine, e ceva ce nu se spune doar se simte prin toti porii.
Se inchide geamul, s-a fumat tigara, fugim acasa spre iubirea in stare pura, are 2 ani si 11 luni, ochi turcoaz si zambet larg.

7be597bf88deb34e22f3cd217450599e

Happy Birthday my beloved !

Azi e ziua EI ! Azi e despre ea … CEL MAI BUN DINTRE PAMANTENI ! Cel putin pentru mine. E sora pe care n-am avut-o nicidata dar cumva am primit-o pe la 20 de ani. De atunci suntem nedespartite, cel putin sufleteste.
Despre ea as putea sa scriu o carte, sau poate doua. Cu toate aventurile noastre impreuna, bucurii si lacrimi, petreceri si tristeti, concedii, plimbari, depresii, nebunii. As putea sa scriu zeci de pagini despre cat de bun poate sa fie un om, neconditionat. Nu spune niciodata nu daca poate sa te ajute. Salveaza toate animalele pe care le gaseste bolnave si parasite. Are un simt al umorului iesit din comun si o ironie geniala. Ea m-a invatat ca toate problemele au cumva o rezolvare, intotdeauna ! E inalta, sportiva si are energie cat 10. Mereu are un plan, mereu ajuta pe cineva, alearga non stop.

M-a tinut de mana si m-a ridicat cand am cazut, am topait impreuna de fericire, am ras cu lacrimi ore intregi. Nu cred ca ne-am certat vreodata desi nu suntem mereu de acord. Pot sa ii spun orice, nu ma judeca, nu ma invinovateste, stie ce sa spuna ca sa fie bine. Stie tot despre mine si eu stiu despre ea. Chiar daca nu imi spune o simt, imi transmite cumva ce e cu ea.
Nu stiu cati oameni au in vietile lor pe cineva ca ea, eu sunt o norocoasa.
Chiar daca nu suntem azi langa tine sper sa simti imbratisarea noastra si sa ai o zi frumoasa ca tine ! LA MULTI ANI SUFLET FRUMOS !!!

IMG_2781

Printesa familiei

 

Cand m-am nascut eu, in familia mea s-a declansat sindromul printesa familiei 😀 Rasfat maxim, sa nu raceasca, sa manance bine, sa nu planga, sa fie cel mai frumos imbracata, sa faca engleza, pian, orice sport isi doreste, balet, sa se joace, sa fie vesela si fericita, ca deh una avem !

Undeva in jurul varstei de 10-12 ani printesa (noroc ca traia intr-o familie moderna) a inceput sa primeasca sarcini serioase : sa spele vase si cateva rufe 🙂 , sa ajute la bucatarie, sa faca curat etc. Cam tot atunci am inceput sa fac clatite si sa le lipesc pe pereti sub atenta supraveghere a tatalui meu si spre disperarea mamei care venea de la serviciu si gasea dezastrul in casa 😀

La 14 ani am avut sansa sa plec din tara cu ai mei vreun an si asa mi-am luat primul job in vacanta de vara, in orasul in care locuiam. Vindeam inghetata si am avut ocazia sa-mi gestionez primul salariu cum am vrut eu.

De la 18 ani m-am angajat colaborator la Nestle pe toata perioada facultatii. Apoi au urmat job urile serioase.

Tot printesa familiei am ramas pana acum dar am avut noroc de parinti care m-au lasat sa ma responsabilizez treptat si sa imi fac un drum al meu.

Avem o noua printesa in familie, e rasfatata cat cuprinde, are aproape 3 ani si deja primeste sarcini si responsabilitati 😉 E foarte bucuroasa sa participe si cand vad cu cata seriozitate se implica ma topesc.

La gradinita in Suedia educatorii se implica destul de putin, ii invata sa se imbrace singuri, sa se spele, sa manance cu tacamuri normale si ii incurajeaza sa ia singuri cat mai multe decizii.

Printesa familiei este cu siguranta modelul modern si sper sa reusim sa o educam responsabil ca sa fim siguri ca se va descurca in viata cat mai bine.

Voi le dati copiilor responsabilitati sau nu ii lasati sa faca nimic ?

2C621CE000000578-0-image-m-130_1442416016030

walter-sanders-little-girl-with-a-toy-house-cleaning-kit

Cruzimea la romani

 

De cand traiesc in Suedia ma enervez foarte rar, adica rar de tot. Gradul de civilizatie la oamenii astia e atat de avansat incat nu am de ce.
Totul se termina cand ma pune necuratul si ma uit la stirile romanesti, deschid televizorul in general la cele de seara.
In maxim 10 minute scot fum pe toate gaurile. Femei batute si sau omorate, copii batuti de parinti sau abuzati in diferite moduri si animale schingiuite, torturate efectiv de stapanii lor.

Stiti ca Dalai Lama spunea ca nivelul de civilizatie al unui popor se vede dupa felul in care isi trateaza animalele ? Nimic mai adevarat.

Saptamana trecuta 3 nenorociti taiau coada unui biet caine, in curte cu un topor, filmau toata oroarea si o postau pe internet ca sa se laude ! Alta stire: un taran isi tortureaza porcii bagandu-le un fier incins in fiecare nara ca a auzit el ca nu se mai imbolnaveste porcu’ !!!! :(((((((
Cai si vite batute pana cad in sant pentru ca nu mai au putere sa traga la carutele prea incarcate.
Cea mai crunta amintire pe care o am din copilarie este una din preajma Craciunului. In fiecare an imi petreceam vacanta de iarna la bunici, in Bucuresti, la bloc. In fata blocului ramasese nedaramat un rand de case. Unul din vecinii din casele alea, golanul cartierului, borfasul de frunte, crestea cate un porc sa aiba de sarbatori. In fiecare an in ajun il taia, adica il tortura o zi intreaga, spre disperarea tuturor. Guita ore intregi porcul injunghiat si nu murea, plangeam in hohote de fiecare data. De atunci si pana acum tot nu am gasit un raspuns la modul in care romanii isi trateaza animalele. Nu zice nimeni sa nu tai porcul si sa nu faci pomana porcului ca deh, asta e traditia la noi ! DAR DE CE SA IL OMORI IN CHINURI ? E mai buna carnea daca a urlat porcul o zi si-o noapte ?!?
De ce sa tai coada cainelui cu toporul ???? De ce sa iti schingiuiseti pana la moarte un cal care toata viata lui a carat pentru tine ? Apa, paie si bataie pare sa fie deviza romanilor cand vine vorba de animale.
Mie imi plac toate animalele, indiferent de marime sau utilitate pentru rasa umana. Sunt un dar nepretuit pe care planeta asta il ofera. Nu pot sa accept cruzimea cu care oamenii le macelaresc si le tortureaza fara mila.

Cat de trist, cata amaraciune si revolta imi poate provoca comportamentul asta. Daca tot se comporta ca in evul mediu cu animalele lor unii romani ar trebui sa fie pedepsiti ca atare, torturati la randul lor, nu ? Ups, dar stai, drepturile omului intervin la timp, ca de drepturile animalelor in tara noastra minunata inca nu prea discutam, lipsesc cu desavarsire !

text-gandhi

2 ani si ceva

 

Inchid ochii, trag aer in piept, sunt in aeroportul din Copenhaga cu un bebelus de 9 luni in brate, un caine mic intr-o cusca de plastic, un carut si o geanta plina de scutece, biberoane si sperante….
La capatul a 3 ore de zbor de la Bucuresti timp in care copilul a plans, cainele a urlat ca lupul in cusca si eu am fost in pragul nebuniei, am ajuns ! Am ajuns la destinatie, sunt la 30 de minute de Suedia, noua noastra casa, un nou inceput.
Cu un nod in gat pasesc pe culoarele aeroportului care mi se par interminabile. Cand dau cu ochii de sot incep sa plang, de fericire, de epuizare, am 1000 de sentimente care ma coplesesc.
Copilul e fericit, gangureste, cainele face nr. 2 in mijlocul aeroportului. Toata lumea e safe. AM AJUNS!
Deschid ochii, au trecut 2 ani. S-au intamplat multe si bune si rele dar rezultatul pare promitator. Ne-am adaptat bine. Ne place mult aici. Copilul a crescut, merge la gradinita si in 5 luni vorbeste deja limba suedeza la fel de bine ca romana. E vesela, baietoasa, rasfatata, extrem de inteligenta si ne exploateaza la maxim.
Cainele n-a invatat nimic, incearca sa prinda iepurii din fata blocului, fara real succes (Evident!!)
2 ani si ceva au zburat de parca n-au fost. Am clipit, am respirat si s-au dus.
Aventura continua si am sa va tot povestesc 😉

 


Fetita de un an si 11 luni

 

E noapte, ora 21.30, inchid incet usa de la dormitorul mic si in urma mea aud pupaturi in aer 🙂 , zambesc larg si inainte sa sting lumina de pe hol dau cu ochii de ghetele mele si ale sotului aliniate langa o pereche mica de tot de cizme de cauciuc si o pereche de cipici de balerini la fel de mici. Fluturi in stomac ….

Alaltaieri a fost duminica, 26 octombrie, Lara a implinit 1 ani si 11 luni si ne-am decis sa ii schimbam aranjamentul in camera ei de joaca (livingul). Nu mai vrea sa stea si sa se joace in tarc desi e mare si plin de jucarii. Acum alearga non stop si nu are rost sa ii ingradim libertatea in nici un fel. Imbracati, aranjati si parfumati, motivati de soarele de afara si cele 12 grade din termometru am plecat la vanatoare de jucarii noi. Directia Toysrus si IKEA ! Sa isi aleaga piticania ce jucarii vrea 😀

Ne-am intors cu o bucatarie completa, un cort, o masa cu scaun, un cos plin de legume de plastic si un covoras puzzle cu numere 😉 Lara numara pana la 10 in engleza (desenele animate bata-le vina !!!) . Treaba cu bucataria ne-am cam socat avand in vedere ca eu nu prea am avut veleitati de gospodina pana acum vreun an iar sotul gateste doar cafea 😀 . Inafara de “gatit” e foarte preocupata de animale domestice, vaca si porcul fiind pe primele locuri, la egalitate 😀
Ma amuzam foarte tare in alta seara cand sotu’ alerga disperat prin toata casa sa le gaseasca pe moo si wee fara de care nu vrea sub nici o forma sa adoarma :)))))))))

De cate ori e soare si frumos mergem in parc sa hranim ratele si la ferma de langa casa sa ne jucam cu niste oi, capre, o vaca, o scroafa cu 11 purcelusi, o gaina, un cocos si niste ponei. 😀
Sunt foarte tari suedezii astia, au gasit ei un loc, in mijlocul orasului, unde sa cazeze animalutele ca sa vina copiii sa le vada si sa se bucure de ele fara sa faci o intreaga excursie !

Dimineata Lara se trezeste razand si ne striga sa venim sa o luam din patut. De cand o aveam in burta imi doream sa vina vremea sa o aud dimineata cum ma striga cand se trezeste. Daca unul din noi e inca in pat vine si ne pupa ca sa ne trezim
Am lesinat aproape, saptamana trecuta cand eram toti 3 in bucatarie pe jos si numaram castroane si ne-a pus sa ne pupam, de mai multe ori. :)))))) O iubeste si pe Minnie tare de tot si daca nu o vede prin preajma o cauta, saracul caine nu mai are un minut de liniste.

Piticania asta mica danseaza si canta non stop 😀 Pana si in scaunul de masina !!! Daca vrea sa se faca artista o sa o incurajez din toata inima !

In ianuarie o dam la gradinita, mi se pare o mare drama pentru mine ! Cum sa o las singura acolo ? Zeci de intrebari fara raspuns imi bombardeaza mintea de cate ori ma gandesc. Cand ma apuca nebunia rau de tot ma apuc si mai citesc una alta despre subiect sau vorbesc cu prietenele mele care au copii mai mari si ma incurajeaza. Toata lumea ma asigura ca o sa fie bine pentru ea, ok, dar cu mine cum ramane ?

Ma gandeam ca o sa treaca timpul si o sa atenueze senzatia aia de cordon ombilical care ne infasoara pe amandoua in continuare. Ei bine, nu e prima data in viata cand m-am inselat 😉

 

_MG_2062

_MG_2235

 

FullSizeRender

IMG_9705

The young 38

Sa ridice repede mana toti cei care au spus macar o data in viata ca raman forever young !!! It’s sooooo bullshit !

Asa ne place sa credem, e un fel de bravada pe care o afisam chiar fata de noi insine ca sa ne convingem ca nimic nu se schimba cu timpul….

Zilele trecute am invitat-o la cafea pe Linna, una din prietenele mele suedeze. Are 24 de ani ! That’s YOUNG ! Ne am imprietenit la cateva luni dupa ce ne-am mutat noi in Suedia. E sora unui tip cu care face sotu’ afaceri, si-a terminat studiile, lucreaza si inca sta cu parintii.

E frumoasa, ingrijita, efervescenta, indragostita de un golan frumos care ii face zile fripte, se distreaza in fiecare week end cu prietenii ei la fel de tineri, e foarte vesela si cateodata plange toata noaptea cu foc, apoi isi face o cafea tare si iese zambind pe strada.
Ma uit la ea cu nesat, ii sorb cuvintele, o incurajez, ii dau sfaturi cand mi le cere, fiecare intalnire cu ea ma energizeaza fantastic si ma si oboseste pe masura 😀

La ultima intalnire, dupa ce a plecat de la mine, m-am asezat, mi am aprins o tigara si am inchis ochii. Ce avalansa de amintiri ! 17 ani, 25 de ani…30 ! Cata adrenalina, ce de “drame”, lipsa grijilor, mereu ceva nou si interesant de facut, muuulta distractie, surprize bune si foarte rele etc, etc. Cateva minute ma proiectez in trecut si parca as vrea, macar pentru cateva zile, sa mai am anii aia, sa dau in clocot, sa nu dorm 3 nopti la rand si totusi sa n-am cearcane !

Luna viitoare e ziua mea, sunt tanara, o tanara de 38 de ani cu familie, sot, copil, catel, casa, job si multe griji. Tineretea de acum e tare diferita, energia se canalizeaza pe cei dragi, iubesc profund si ma bucur ca nu mai sunt atatea “drame” 😉 in viata mea. Mi-e dor de mine foarte tanara si ma bucur pentru viata pe care am avut-o toti anii aia si in plus n-am mari regrete. Nimeni nu poate sa dea timpul inapoi iar daca traieste la 40 ca la 20 de ani ….well, good luck ! 😀

Mama, mamaaaa…ma striga Lara 🙂 Ma duc sa ma tavalesc cu ea pe jos putin, vreo 10 minute o sa am 2 ani, nu 38 !!! 😀

 

 

161848180328776417AHVcxxrbc

young-wild-and-free-girl-misc

 

_MG_1995

The Addict

 

 

 

Buna, ma numesc M si sunt dependenta de Facebook ! 🙂

Da, nu glumesc. Mi-a placut FB din prima clipa, mi-am facut cont acum vreo 4 ani si ceva si mi s-a parut extraordinar. Eu sunt un animal fooooarte social si FB e exact ce “recomanda doctorul” mai ales pentru mine, care acum sunt departe de Romania si vreau sa vad ce fac prietenii mei. In lista nu am decat prieteni si cateva branduri de care sunt interesata.

FB pentru mine a fost si un fel de schimbare de destin… pentru ca asa l-am gasit pe sotu’ pe care il cunoasteam de vreo 17 ani si cu care pierdusem legatura de vreo 12 😀
L-am cautat, l-am gasit si dupa vreun an si ceva ne-am casatorit :)))) Deci n-am cum sa nu iubesc FB !!

FB e un barometru pentru mine, imi dau seama destul de rapid cam in ce stare sunt cunoscutii mei. Sunt oameni care intra pe FB in fiecare zi, altii care intra rar. Unii posteaza citate in disperare si asa se mai racoresc, altii isi fotografiaza orice miscare, ce mananca, cand si cu cine sunt la masa, altii isi posteaza fotografiile, locatiile in care se plimba, poze cu iubitii, copiii sau animalele (asta sunt eu). Altii sunt filozofi, unii fac politica, multi isi promoveaza afacerile, blogurile. Un intreg univers de explorat zi de zi ! As vrea sa ii multumesc si lui Steve Jobs, cu ajutorul lui am FB cu mine peste tot 😉

Am mai avut si alte dependente la viata mea, tigarile, relatiile de cuplu nereusite :))), pantofii si gentile scumpe, noptile pierdute fara numar in cluburi etc. E important sa nu iei FB prea in serios, e o distractie, o modalitate de socializare. Pe mine daca ma enerveaza careva l-am ras din lista si nu ma mai complic 😀 Imi place la nebunie butonul BLOCK !!!!!
Dintre toate FB pare de departe cea mai inofensiva dependenta.

Recunosc ca n-am de gand sa o tratez ci dimpotriva 😉

Voi ce dependente aveti ? E greu sa le recunoasteti ?

 

1446-facebook-addict

COLONELUL PAC PAC

In fiecare familie cand apare primul copil totul se schimba, omuletul in miniatura reorganizeaza vietile celor apropiati 🙂

Asa e si la noi.

Avem asa: un General (Sotu’) care e atat de ocupat incat m-a delegat pe mine (Colonelul PAC PAC) sa ma ocup de toata armata, compusa din : o bunica (Locotenent) si doi soldati nazdravani: Lara (fie mea 1 an si 9 luni) si Minnie, catelul din dotare.

Mi se spune Colonelul PacPac pentru ca sunt singura care incerca si mai reuseste din cand in cand sa impuna ceva reguli in casa. De multe ori si domnu’ General asculta “ordinele” mele 🙂 si ma numeste despot pentru ca deh, trebuie sa asculte si el de cineva 😀

Locotenentul e la noi de vreo 7 luni si se vaita ca nici daca facea razboiul sau se inrola in Legiunea Franceza nu era asa de urgisita ca acum !! Lara si Minnie fac ce le taie capul, adica numai prostii si de ceva vreme le fac si impreuna.

Momentan suntem in perioada 0-2 ani, The Terrible Twos, care sincera sa fiu am senzatia ca va mai dura destul de mult si dupa ce implineste piticania 2 ani.

Lara e haioasa, curioasa, inventiva si face nebunii cat 10 ca ea incat razboiul este de fapt unul de catifea. Cand face cate o prostie, se uita senin la noi, apoi chicoteste sau ne trage cate un zambet larg, cu toata fasolea la vedere, ca sa fie iertata

N-am mai ras si nu m-am mai jucat atat de mult in fiecare zi de cand eram eu insami copil. In curand Locotenentul a zis ca intra in permisie si pleaca acasa, sa mai respire :))) O sa va tinem la curent cu noile incercari.

La voi in casa cine e cu rasfatul si cine e cu regulile ?

 

2d716fc04becafbd8f89efec0b7acdb9

DEF400MotherDefinitionFunny1

funny-pictures-cat-and-human-arguezoey-jasper-rescue-dog-baby-portraits-grace-chon-1

 

A NEW LIFE

 

Daca imi spunea cineva acum vreo 6 ani ca in urmatorii 5 ma voi indragosti, ma voi marita, ca imi iau caine si fac un copil, renunt la job-ul care nu imi placea si imi toca nervii, ca ma mut in 4 apartamente si apoi ma decid sa plec definitv din tara, ii spuneam sa se duca sa se interneze la nebuni.
In august am implinit un an de cand m-am mutat in Suedia impreuna cu familia mea. A fost o decizie grea dar am luat-o si viata mi-a demonstrat ca am facut alegerea potrivita.
M-am mutat in tara de unde vin ABBA si H&M 😉 , unde vara e lumina si la 1 noaptea, tara unde totul e verde si zburda iepurasii si ratele in fata blocului, oamenii iti zambesc fara motiv numai pentru ca te intalnesc pe strada, tara unde nimeni nu se grabeste, nu te injura daca ai ramas cu masina in pana in mijlocul drumului (mi s-a intamplat acum o luna 😀 ), tara unde noi, cei maturi ne putem realiza chiar daca suntem la mijlocul vietii, dar mai ales Lara, copilul meu, are sanse egale cu toti copii de varsta ei.
Anul asta mi-a adus experiente extraordinare, prieteni noi, fericire, uneori si lacrimi de dor, imi lipsesc oamenii mei dragi de acasa.
In toamna asta, care incepe calendaristic azi, ma asteapta noi provocari pe care abia astept sa le iau in piept. Important e ca deja, aici, ma simt acasa si am linistea sa ma bucur de copilul si sotul meu.
Voi ce ziceti ? Care din voi ar avea curaj sa ia viata de la zero ?

_MG_1407(1) IMG_3016_MG_1414_MG_1429_MG_1439_MG_1456IMG_3006vatten V.hamnen