COLONELUL PAC PAC

In fiecare familie cand apare primul copil totul se schimba, omuletul in miniatura reorganizeaza vietile celor apropiati 🙂

Asa e si la noi.

Avem asa: un General (Sotu’) care e atat de ocupat incat m-a delegat pe mine (Colonelul PAC PAC) sa ma ocup de toata armata, compusa din : o bunica (Locotenent) si doi soldati nazdravani: Lara (fie mea 1 an si 9 luni) si Minnie, catelul din dotare.

Mi se spune Colonelul PacPac pentru ca sunt singura care incerca si mai reuseste din cand in cand sa impuna ceva reguli in casa. De multe ori si domnu’ General asculta “ordinele” mele 🙂 si ma numeste despot pentru ca deh, trebuie sa asculte si el de cineva 😀

Locotenentul e la noi de vreo 7 luni si se vaita ca nici daca facea razboiul sau se inrola in Legiunea Franceza nu era asa de urgisita ca acum !! Lara si Minnie fac ce le taie capul, adica numai prostii si de ceva vreme le fac si impreuna.

Momentan suntem in perioada 0-2 ani, The Terrible Twos, care sincera sa fiu am senzatia ca va mai dura destul de mult si dupa ce implineste piticania 2 ani.

Lara e haioasa, curioasa, inventiva si face nebunii cat 10 ca ea incat razboiul este de fapt unul de catifea. Cand face cate o prostie, se uita senin la noi, apoi chicoteste sau ne trage cate un zambet larg, cu toata fasolea la vedere, ca sa fie iertata

N-am mai ras si nu m-am mai jucat atat de mult in fiecare zi de cand eram eu insami copil. In curand Locotenentul a zis ca intra in permisie si pleaca acasa, sa mai respire :))) O sa va tinem la curent cu noile incercari.

La voi in casa cine e cu rasfatul si cine e cu regulile ?

 

. 2d716fc04becafbd8f89efec0b7acdb9

DEF400MotherDefinitionFunny1

funny-pictures-cat-and-human-arguezoey-jasper-rescue-dog-baby-portraits-grace-chon-1

 

A NEW LIFE

 

Daca imi spunea cineva acum vreo 6 ani ca in urmatorii 5 ma voi indragosti, ma voi marita, ca imi iau caine si fac un copil, renunt la job-ul care nu imi placea si imi toca nervii, ca ma mut in 4 apartamente si apoi ma decid sa plec definitv din tara, ii spuneam sa se duca sa se interneze la nebuni.
In august am implinit un an de cand m-am mutat in Suedia impreuna cu familia mea. A fost o decizie grea dar am luat-o si viata mi-a demonstrat ca am facut alegerea potrivita.
M-am mutat in tara de unde vin ABBA si H&M 😉 , unde vara e lumina si la 1 noaptea, tara unde totul e verde si zburda iepurasii si ratele in fata blocului, oamenii iti zambesc fara motiv numai pentru ca te intalnesc pe strada, tara unde nimeni nu se grabeste, nu te injura daca ai ramas cu masina in pana in mijlocul drumului (mi s-a intamplat acum o luna 😀 ), tara unde noi, cei maturi ne putem realiza chiar daca suntem la mijlocul vietii, dar mai ales Lara, copilul meu, are sanse egale cu toti copii de varsta ei.
Anul asta mi-a adus experiente extraordinare, prieteni noi, fericire, uneori si lacrimi de dor, imi lipsesc oamenii mei dragi de acasa.
In toamna asta, care incepe calendaristic azi, ma asteapta noi provocari pe care abia astept sa le iau in piept. Important e ca deja, aici, ma simt acasa si am linistea sa ma bucur de copilul si sotul meu.
Voi ce ziceti ? Care din voi ar avea curaj sa ia viata de la zero ?

_MG_1407(1) IMG_3016_MG_1414_MG_1429_MG_1439_MG_1456IMG_3006vatten V.hamnen